Viitorului relaţiilor post-Brexit între Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Direcții posibile.

În ultimele două săptămâni (1-12 Mai) discuţiile privind evoluţia relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie au fost trecute în plan secund, capul de afiş fiind alegerile prezidenţiale din Franţa. Victoria categorică a candidatului pro-european, Emmanuel Macron constituie un element de siguranţă pentru UE, în condiţiile în care câştigarea acestor alegeri de către candidata Marine Le Penn ar fi condus la un al doilea “Brexit”, care ar fi avut în prim-plan Franţa. Cu toate acestea, discuţiile dintre reprezentanţii Uniunii Europene şi cei ai Marii Britanii pe marginea subiectului Brexit au continuat, iar concluziile nu sunt, pentru moment, de natură să liniştească apele şi aşa învolburate.

Poziţiile rigide ale reprezentanţilor celor două părţi indică discuţii lungi şi deloc liniştite

Rând pe rând, cele 27 de state rămase în Uniunea Europeană şi-au menţionat poziţia în ceea ce priveşte viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. România îşi doreşte coeziune şi unitate între statele UE în ceea ce priveşte modul de abordare a ieşirii Marii Britanii din această structură, dar şi respectarea în totalitate a drepturilor cetăţenilor ţărilor membre care muncesc pe teritoriul Marii Britanii în perioada post-Brexit.

Germania a eleborat un raport legat de modul în care Marea Britanie ar trebui să-şi desfăşoare relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană, iar o taxare a accesului acestui stat reprezintă, în viziunea economiştilor germani din Guvern, cea mai bună soluţie pentru evitarea pierderilor financiare generate de această ieşire. Efortul anual suplimentar în valoare 4,5 miliarde de euro, pe care Germania trebuie să-l suporte drept contribuţie la bugetul Uniunii devine imperativ de acoperit cumva de către Marea Britanie, dacă aceasta îşi doreşte acces la piaţa unică UE.

„O astfel de contribuţie financiară viitoare ar trebui folosită pentru a diminua consecinţele financiare ale Brexit-ului”, citat din revista germană Focus, bazat pe declaraţiile din raportul Ministerului de Finanţe German

Fiindcă alegerile anticipate din Marea Britanie vor avea loc în mai puţin de o lună (pe data de 8 iunie), Theresa May încearcă să atragă atenţia reprezentanţilor UE să nu încerce să influenţeze rezultatul acestor alegeri prin declaraţiile pe care le acordă în presa internaţională (conform cărora Regatul Unit va trebui să achite peste 100 de miliarde de euro ca rezultat al Brexitului). Răspunsul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pare relevant în această situaţie:

“Nu UE este cea care părăseşte Marea Britanie, ci Marea Britanie părăseşte UE, iar această diferenţă de statut se va simţi şi va trebui să se simtă în anii ce vor urma.” – Jean-Claude Juncker,  preşedinte Comisia Europeană

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk consideră că negocierile dintre UE şi Regatul Unit “[…] oricum vor fi dure”, iar dorinţa sa este ca părţile implicate să depună toate eforturile astfel încât acestea să nu “devină impsoibile”. De partea cealaltă, premierul Theresa May confirmă că procedura de separare a Marii Britanii de Uniune o să fie una dificilă, invocând în apărarea sa seria de declaraţii şi comentarii ale liderilor statelor Uniunii Europene legate de acest subiect.

Drepturile cetăţenilor statelor membre al Uniunii Europene trebuie garantate de către Marea Britanie după Brexit

1,2 milioane de cetăţeni britanici trăiesc şi muncesc în statele Uniunii Europene, în timp ce 3,2 milioane de cetăţeni ai celor 27 de state UE locuiesc şi muncesc pe teritoriul Regatului Unit; dintre aceştia, peste 230,000 sunt de origine română.

Mare parte din sumele de bani transferate în România de către românii care muncesc în ţările Uniunii Europene (peste 6 miliarde de euro) provin de la conaţionalii noştri care trăiesc în Marea Britanie, de aceea, pentru bugetul României este foarte importantă garantarea drepturilor cetăţenilor săi.

În ceea ce priveşte drepturile cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene care trăiesc şi muncesc în Regatul Unit, acestea trebuie să fie garantate, principiul pe baza căruia se vor purta discuţiile în această privinţa fiind cel al reciprocităţii. Premierul Theresa May nu pare dispusă să ofere prea rapid aceste garanţii, fiind mai degrabă preocupată de modul în care Marea Britanie îşi va negocia ieşirea din cadrul Uniunii Europene; în timp ce UE îşi doreşte trasarea unor direcţii clare de discuţie, în care protejarea intereselor şi drepturilor cetăţenilor săi pe teritoriul Marii Britanii constituie cap de listă şi principalul obiectiv.

„Nu vom discuta despre viitoarea noastră relaţie cu Marea Britanie până când cele 27 de state membre nu vor primi garanţii că toţi cetăţenii vor fi trataţi în mod corespunzător şi uman. Protejarea acestor drepturi este datoria noastră morală, este o necesitate politică.” Michel Barnier, negociator-şef al Uniunii Europene pentru Brexit