Conectează-te 
Luna februarie a fost destul de mohorâtă, probabil şi pentru că am avut parte de proteste foarte mari şi am văzut inclusiv pe social media frustrări şi nervi. Acum că a venit primăvara şi parcă lucrurile arată ceva mai bine, vă propunem o scurtă revistă a presei cu cele mai importante veşti de acasă.
Protestele s-au încheiat
Vă spuneam luna trecută despre protestele masive care au avut loc în ţară.
Cel mai probabil le-aţi urmărit şi voi pe Facebook, unde au circulat foarte multe fotografii şi filmuleţe impresionante. Am văzut că unii dintre voi aţi şi trimis bani acasă în acea perioadă, ca formă de susţinere a rudelor şi apropiaţilor.
Guvernul a renunţat până la urmă la modificarea Codurilor Penale, la infama Ordonanţă 13 şi lumea s-a mai liniştit. Pe de altă parte, atenţia s-a cam mutat către Parlament, unde liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, a transmis Comisiei Juridice o serie de amendamente la legea graţierii.
Este vorba despre nişte modificări care ar permite graţierea persoanelor condamnate pentru infracţiuni de corupţie, inclusiv dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă sau abuz în serviciu.
Statistici îngrijorătoare
În luna februarie am primit tot felul de veşti proaste. Comisia Europeană a publicat un raport în care arată că inegalitatea veniturilor din România este cea mai mare din UE şi continuă să se accentueze.
Cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%. Suntem urmaţi în acest top de Lituania, Bulgaria şi Spania.
Nu ne prea place la şcoală
Un alt raport nu tocmai optimist a fost realizat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Mai mult de un sfert dintre tinerii admişi la programele de studiu de licență și de master nu își finalizează studiile. ANOSR a cerut date de la 23 de universităţi. La zece dintre ele, unu din doi studenţi abandonează.
Cei mai mulţi dintre ei, în jur de jumătate, renunţă la studii din cauza problemelor materiale. Cum valoarea medie a unei burse sociale este de doar 241 de lei, aceasta nu acoperă în cel mai bun caz chiria la cămin.
Alţii constată că nu le place sau că nu se descurcă, dar avem şi destul de mulţi studenţi care se angajează şi renunţă din lipsă de timp la studiile superioare.
Finanţe şubrede
Ministerul Finanţelor a publicat încasările bugetare din prima lună a anului şi lucrurile nu prea arată bine, în special dacă luăm în considerare planurile foarte ambiţioase ale executivului (dublarea salariilor bugetarilor fiind doar ultima dintre intenţiile făcute publice).
Statul a încasat în ianuarie, an în care România ar urma să înregistreze cea mai mare creștere economică post-criză – de 5,2% din PIB, cu 1,1 miliarde de lei mai puțin decât în ianuarie 2016. Veniturile bugetului general consolidat au scăzut cu 5,7% în vreme ce cheltuielile au crescut cu 3,5%.
Se pare că nici luna februarie nu a fost prea bună din acest punct de vedere. Fiscul a demarat nişte discuţii pentru a vedea exact ce s-a întâmplat, iar premierul aşteaptă o serie de măsuri prin care să fie remediată situaţia.
Tot ce putem spera este să nu avem parte de nişte taxe sau impozite majorate peste noapte. Comisia Europeană spune că nu ne încadrăm în ţinta de deficit şi le-a cerut deja autorităţilor de la Bucureşti măsuri credibile prin care să readucă finanţele ţării sub control.
Iar pe final, câteva cifre:
- Salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu circa 9,3%, iar bonurile cu aproape 19%. Şi numărul de angajaţi a consemnat o creştere de peste 7% faţă de 2015, potrivit indexului Smartree Workforce.
- Atenţie la hackeri! Numărul alertelor de securitate cibernetică din România au crescut cu 61,5% anul trecut, până la 110,2 milioane, reiese din datele centralizate de Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). Aproape 40% din totalul de adrese unice de IP din România au fost ţinta unor astfel de atacuri.
- Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populației (motorul creşterii economice record din 2016), a crescut cu 13,5% anul trecut, cel mai rapid ritm din 2007.
- O agenţie de marketing online care a demarat în urmă cu jumătate de an un exeperiment extrem de interesant – săptămâna de lucru cu patru zile – a anunţat primele rezultate ale programului. „Experimentul şi-a atins primul scop: acela de a vedea dacă productivitatea poate fi menţinută în condiţiile reducerii timpului de lucru cu 20%”, se arată într-un articol publicat pe site-ul WebDigital. Compania gestionează bugete de publicitate de circa două milioane de euro pe an.
