Aeroporturile din România – trafic intens. Populația tării – scădere continuă.

Aeroporturile din România au înregistrat o creștere importantă a traficului de călători în anul 2017 față de anul precedent.

Cifrele de la Asociația Aeroporturilor din România arată că creșterea de 23% a pasagerilor față de anul trecut este rezultatul extinderii companiilor aeriene low-cost. În total, peste 20 de milioane de pasageri au fost transportați pe aeroporturile din România în 2017, cu aproape 5 milioane mai mult decât în 2016.

Cel mai aglomerat aeroport a fost Henri Coandă, care a reprezentat 63% din traficul cu 12,8 milioane de pasageri-un record pentru aeroportul capitalei.

Aeroportul din Cluj-Napoca a ocupat locul 2 în 2017, transportând 2,7 milioane de pasageri, dublându-și numărul din anul precedent. Timișoara s-a clasat pe locul trei, înregistrând o creștere anuală accentuată, în timp ce 25% din toate zborurile au fost rute interne.

Cu toate acestea, aeroporturile din zonele rurale cum ar fi Maramureșul, au înregistrat o scădere a numărului de pasageri. Aceasta este probabil o metaforă adecvată care reflectă ceva mai problematic pentru România: populația în declin a tării și impactul pe care îl poate avea acasă.

Timp de mai mulți ani, România s-a străduit să pună capăt tendinței îndelungate a emigrării cetățenilor săi în alte țări-mai ales în Europa de Vest-deoarece un număr foarte mare de persoane caută o un loc de muncă care să plătească salarii mai mari și să ofere condiții mai bune.

Aproximativ 3-5 milioane de români-în mare parte migranți economici-se estimează în prezent că trăiesc în străinătate.

Deși este dificil să se obțină cifre exacte cu privire la câți dintre pasagerii  din 2017 pot fi atribuiți populației mari a țării care trăiește în străinătate, asta încă rămâne o problemă la care politicienii români par să aibă foarte puține răspunsuri.

În plus, este doar o parte a problemei.

Cifrele Institutului Național de Statistică arată că în 2017 România a pierdut aproape 70.000 de persoane, atribuite declinului natural; creșterea numărului de decese și scăderea nașterilor determină o scădere și mai mare a populației din România-de la 23,2 milioane în 1989 la 19,8 milioane în 2015.

Combinația dintre rata natalității în scădere și nivelurile ridicate de emigrare prezintă multe semne de întrebare pentru România, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007. De la lipsa generală a forței de muncă pană la instituțiile medicale fără personal, la probleme mai dificile de măsurat, cum ar fi impactul asupra multor familii rămase în timp ce rudele apropiate lucrează în străinătate pentru perioade lungi de timp, emigrarea a avut un mare impact asupra tării.

Potrivit lui BalkanInsight: „Lipsa forței de muncă calificată a determinat România să–și dubleze aportul de lucrători din țări terțe în 2018, de la 3.500 la 7.000″.

Multe țări din Europa de Est se confruntă cu declinul populației, din aceleași motive pentru care majoritatea românilor se mută în străinătate.

România are una dintre cele mai mari populații de diasporă din Europa, ceea ce explică în parte creșterea bruscă înregistrată la TransferGo în 2017, când românii au trimis peste 57 de milioane de euro prin intermediul companiei, ceea ce reprezintă o creștere de 60% față de anul precedent.

Cu atât de mulți români care trăiesc în străinătate și cu cifre remarcabile, mulți se bazează pe platforma TransferGo rapidă și sigură pentru a trimite bani acasă rudelor.

Deși economia României este una dintre cele mai rapide în creștere din UE în 2017, iar aeroporturile sale se bucură de o creștere impresionantă, încă nu există răspunsuri în privința modului în care poate să se înrăutățească fluxul cetățenilor care părăsesc țara și impactul pe care acesta îl poate avea.