Tendințele migrației românești în 2018 – unde vor merge?

De un lucru suntem siguri cand vine vorba despre migrația românească: românii vor merge acolo unde pot câștiga mai mulți bani și pot trăi o viață mai bună.

Cu România fiind una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, există multe opțiuni de destinație pentru români de a emigra, iar unele au fost în mod tradițional favorizate din cauza asemănărilor lingvistice – precum Italia și Spania, unde acum trăiesc aproape 2 milioane de români.

Marea Britanie și Germania au fost, de asemenea, destinații puternice în special pentru românii calificați.

În prezent planurile Brexit din Marea Britanie sunt destul de incerte, iar economiile Italiei și Spaniei nu sunt în formă, în ciuda recentelor rapoarte care arată că șomajul a scăzut în Italia (cu 0,4%), iar economia Spaniei continuă să crească.

În plus, România are una dintre cele mai rapide creșteri economice din UE – iar acest lucru, în ciuda fluxului de români care părăsesc țara în fiecare an.

Cu toate acestea, ministrul britanic de externe, Boris Johnson, în vizita sa de stat în România în această săptămână, a oferit o reasigurare post-Brexit românilor care trăiesc deja în Marea Britanie: „Nu trebuie să–și facă griji pentru că sunt membri extrem de valoroși ai societății noastre. Îi iubim. Contribuie enorm la economia Regatului Unit și la cultura britanică. „.

În ciuda reasigurărilor lui Boris Johnson poate apărea o nouă tendință de migrație pentru românii care caută o viață mai bună în străinătate. Țările din Europa de Nord – și Germania pot oferi destinații mai atractive și multe dintre aceste țări au raportat deja un număr tot mai mare de sosiri ale românilor în ultimii ani.

Mulți, așa cum se întâmplă întotdeauna cu emigranții români, trimit bani acasă pentru a-și susține familiile. O dovadă în acest sens îl reprezintă datele care arată că în 2014 românii au trimis acasă peste 5 miliarde de dolari în remiteri – dintre care peste 1 miliard de dolari proveneau doar din Italia.

La Copenhaga, în noiembrie anul trecut, am întâlnit numeroși români care lucrau ca șoferi Uber. Cei pe care i-am întâlnit au susținut că au înflorit în mod profesional și au vorbit foarte mult despre oportunitățile care li s-au oferit.

Un șofer Uber mi-a spus că face mai mult de 3.000 de euro pe lună și economisește pentru a-și începe propria afacere de tâmplărie – lucru care nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi părăsit România.

Cel mai popular grup de vârstă care emigrează este de 25-39 de ani – (care reprezintă probleme pentru populația României în curs de îmbătrânire) – un grup care are, în general, un nivel decent al limbii engleze.

Din fericire pentru românii care caută țări din Europa de Nord, barierele lingvistice nu vor fi probabil o problemă. Datele recente de la Eurostat arată că în 2015 82,7% dintre elevii români ai claselor primare studiază limba engleză – o limbă vorbită în majoritatea țărilor nord-europene.

Nu se știe exact câti muncitori calificați, cum ar fi medici, profesori, ingineri și alții, au părăsit România; dar ceea ce se știe este că România se confruntă de mult cu o problemă de „scurgere a creielor”. Sectorul sănătății din România este o problemă de excepție care lasă adesea un deficit de lucrători din domeniul sănătății acasă.

Majoritatea românilor își părăsesc țara natală cu o cunoaștere de bază a sistemului financiar al țării alese, acordând prioritate lucrurilor precum salariul, care este aproape întotdeauna mai bun decât ceea ce pot câștiga acasă.

Vom vedea încă ce tipare de migrație din România ar apărea în 2018, dar nu ar fi surprinzător să vedem mulți care se îndreaptă spre nordul Europei, unde nivelul de trai este foarte ridicat precum si salariile oferite de către aceste țări.