Poziţia României în privinţa discuţiilor legate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană

Poziţia României în privinţa discuţiilor legate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

În lumina recentelor discuţii purtate pe marginea efectelor Brexitului în ceea ce priveşte raporturile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană, România, prin intermediul preşedintelui Klaus Iohannis, pare să-şi contureze un punct de vedere din ce în ce mai clar.

Ideea de baza subliniată la întâlnirea statelor membre ale Uniunii Europene este una în spiritul principiilor stabilite încă de la începutul acesteia: unitate şi solidaritate în modul de abordare comun al problemelor care preocupă Uniunea Europeană. Desigur, România este preocupată în aceeaşi măsură de protejarea intereselor cetăţenilor români care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie.

Front comun pentru protejarea intereselor Uniunii Europene şi ale cetăţenilor ţărilor membre care muncesc în Marea Britanie

Pornind de la principiile de bază stipulate în Tratatul Uniunii Europene, statele membre UE şi-au declarat intenţiile în ceea ce priveşte atât modul de desfăşurare a discuţiilor referitoare la ieşirea Marii Britanii din Uniune (în conformitate cu prevederile articolului 50 din Tratat), dar şi asupra a ceea ce urmează să se întâmple cu toţi cetăţenii statelor membre care muncesc pe teritoriul Marii Britanii (peste 5 milioane de persoane).

Jean-Claude Juncker, preşedintele în funcţiune al Comisiei Europene, îşi doreşte “garanţii care vor fi acordate cetăţenilor europeni”, idee preluată în discursul susţinut săptămâna trecută de către preşedintele României, Klaus Iohannis.

Pe lângă principiile de unitate şi solidaritate între statele membre, România este extrem de preocupată de soarta românilor care muncesc în Marea Britanie.

Ţara noastră este interesată ca aceştia să beneficieze de drepturile legale de care se bucurau atunci când Marea Britanie era stat membru al Uniunii, fiindcă oamenii sunt capitalul cel mai valoros.

“Primul punct care va fi negociat […] este soarta oamenilor. […]Pentru noi este foarte important […]să se discute şi să se clarifice toate aspectele nu numai reşedinţa, locul de muncă, dreptul de muncă, ci, inclusiv lucruri, de exemplu, cum este pensia […].” Klaus Iohannis, preşedintele României

În cadrul discuţiilor purtate săptămâna trecută în cadrul reuniunii de la Bruxelles dedicată Brexitului, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat punctul de vedere al României în legătură cu modul de evoluţie al ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Astfel, România va milita pentru menţinerea unor relaţii de strânsă legătură între statele membre rămase în cadrul Uniunii Europene, acestea urmând a fi bazate pe unitate şi solidaritate. În ceea ce priveşte ieşirea Marii Britanii din UE, efectele negative trebuie diminuate până la minimul posibil, astfel încât să aibă loc o limitare a pierderilor de orice fel, dar şi pentru ca integritatea economică, politică şi socială să fie menţinută integră. Piaţa unică UE şi menţinerea acesteia este obiectiv prioritar pentru statele membre, în viziunea României, iar pentru aceasta statul român este gata să depună toate eforturile.
În următoarele luni urmează să se stabilească care vor fi criteriile de selecţie referitoare la locaţiile unde urmează să fie găzduite agenţiile europene care îşi au sediul acum în Marea Britanie (Autoritatea Bancară Europeană şi Agenţia Europeană a Medicamentelor).

Intensificarea discuţiilor va avea loc după aflarea rezultatelor alegerilor generale care vor avea loc în luna iunie (8 iunie) în Marea Britanie; până atunci Comisia Europeană şi-a propus să adopte directivele pentru statele membre rămase (27) în luna mai.

Soarta românilor din Marea Britanie este prioritatea României în discuţiile legate de Brexit

În Marea Britanie, în prezent lucrează Iegal peste 230,000 de muncitori români, ceea ce înseamnă că aceştia trebuie să se bucure de absolut toate drepturile prevăzute de lege. În egală măsură primează şi soarta cetăţenilor britanici care îşi desfăşoară activitatea în statele membre ale Uniunii Europene, discuţiile fiind bazate pe o relaţie de reciprocitate în respectarea drepturilor tuturor muncitorilor, atât din statele membre UE, cât şi din Marea Britanie.

Procesul de desprindere a Marii Britanii din cadrul Uniunii Europene urmează să se desfăşoare în mai multe etape, astfel încât, până în anul 2019, aceasta să se finalizeze în totalitate, iar toate chestiunile de ordin politic, financiar şi uman să fie puse în perfectă ordine.

Românii care trăiesc în Marea Britanie nu trebuie să fie îngrijoraţi în ceea ce priveşte existenţa lor în acest stat, fiindcă interesele acestora primează, iar România va depune toate eforturile pentru ca aceştia să-şi ducă viaţa mai departe în locul pe care îl consideră acum acasă. Românii trebuie să muncească, să trimită bani în ţară către familiile sau rudele rămase aici şi să fie conştienţi că instituţiile statului român vor face tot ceea ce le stă în putere pentru a le asigura toate drepturile.

“Suntem hotărâţi să negociem în aşa fel încât cetăţenii, inclusiv românii, să aibă toate drepturile.” Klaus Iohannis, preşedintele României

“Am observat semnale încurajatoare din partea primului ministru în sensul acceptării şi înţelegerii realităţii legate de afacerile din Marea Britanie – acestea vor continua să aibă nevoie de muncitorii din afară în anii care vor urma. Muncitorii migranţi contribuie la economia şi la cultură britanică – trebuie să îi întâmpinăm, aşadar, în spiritul tradiţional al toleranţei englezeşti.” Anna Soubry – membru al Parlamentului Britanic